Atunci vom disparea... de fapt nu noi, majoritatea celor care vor mai ajunge pana acolo, intrucat generatia noastra s-ar putea sa nu apuce aceste vremuri in care se vor fi epuizat complet resursele mediului inconjurator, cele care ne-au fost vreodata folositoare, (spre exemplu aurul nu se va incadra niciodata aici, el este doar utilizat in decoruri, niciodata indispensabil) iar ultima resursa pe care ne-o va mai putea oferi Pamantul, va deveni insuficienta, si anume spatiul.Dar, pentru ca gandirea oamenilor este strict subiectiva si viziunea acestora se limiteaza numai la binele statului din care provin sau chiar mai aproape, la binele propriu, si neaga astfel binele colectiv, devine imposibil a se schimba.
In ceea ce priveste tara noastra, ea pare undeva departe de aceste probleme, protejata cumva de gradul infim al unei urbanizari fictive, intrucat din '89 si pana acum gradul acesteia a ramas undeva la 12 milione de oameni apartinand spatiului citadin, aflandu-se insa pe un trend descendent.Acest stat lucreaza pe baza unor sisteme vadit dezorganizate, cu un randament scazut al productiei de orice fel, si o furnizare la fel de ineficienta a produselor catre consumatori, avand printre cauze si o infrastructura insuficeint dezvoltata.Este din ce in ce mai clara nevoia unei altfel de organizari a sistemului din care facem parte in interiorul acestui stat, intrucat rezultatele economiei de astazi nu se compara cu ceea ce era in stare Romania sa produca acum cateva zeci de ani, cand se cunostea atat nevoia diferitelor tipuri de produse, cat si capacitatea de a o acoperi, si se creease o interdependenta intre acestea.Era un sistem care lucra la capacitate cat mai mare, ce se apropia de eficienta maxima, dar care a trebuit sa pice si el, la fel ca orice alt mare imperiu, deoarece in lupta conducatorului pentru performante cat mai mari a omis celelalte mici nevoi ale oamenilor carora le mai trebuia si o oarecare libertate.
Acum ca beneficiem de libertatea pentru care a fost nevoie sa se renunte la un sistem atat de bine structurat, am putea macar sa luam cateva exemple din ceea ce oferea acestuia eficienta de care beneficia, pentru a le adapta la sistemul nostru actual.
In afara de monitorizarea productiei si consumului, pentru ca balanta dintre acestea sa fie cat mai inclinata in favoarea productiei, au fost facute investitii in toate domeniile in care se vedea un oarecare potential.Astfel, intr-un timp destul de scurt, sistemul nostru se bucura de beneficiile pe care le puteau oferi o agricultura foarte productiva, o industrie substantiala ce exporta periodic masini si utilaje petroliere.
Singurul defect care statea la baza constructiei acelui sistem au fost valorile umane, care erau sufocate de prezenta apasatoare a cenzurii, si a controlului fizic, astfel incat in momentul asocierii acestei tensiuni cu o situatie de usor declin al nivelului de trai, i-a cauzat caderea.
Imediat dupa aceea au venit marii aparatori ai omului, si au privatizat tot ce se putea cumpara pe o suma infima si valorifica la niste preturi cu mult mai ridicate, multe firme au falimentat in scurt timp, lasand prada hotilor de fier vechi investitiile care fusesera facute.Toti parazitii societatii de care sistemul se debarasase atat de greu, l-au invadat imediat dupa dezimunizarea acestuia, si s-au raspandit cu o repeziciune incontrolabila.
Nu vreau sa se confunde cu rasismul, dar in ceea ce priveste prosperitatea Germaniei, atunci se poate spune ca aceasta se datoreaza intr-o oarecare masura politicii dusa de aceasta, pentru o perioada de timp destul de indelungata incat sa ii ofere capacitatea de a domina din punct de vedere economic si militar lumea.
Dar si aceasta organizare a sistemului nemtesc a ajuns sa cada, exact pe pricipiul pe care au intrat in declin toate marile imperii, imbatate de iluzia puterii absolute.Din fericire, tara noastra nu va fi pusa niciodata intr-o situatie asemanatoare, noi suntem acum departe de stadiul acela.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu